Suspended execution of prison sentence denied despite mental debility; adequacy of in-penitentiary medical care under Art. 453(1)(a) CPP
Romania (RO)
Sintesi Legislator
Generato dall'IAThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' rulings that denied the suspended execution of a 15-year prison sentence and ordering the appellant to pay judicial costs. The convicted prisoner challenged the refusal to suspend his sentence on the grounds of ill health, specifically citing behavioral disorders secondary to mild mental debility that he argued could not be treated in the prison system. The decisive legal basis was Article 453(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, under which suspension is only permitted if a medico-legal expert attests that the prisoner is physically incapable of executing the sentence; the court held this requirement was not met because the forensic report confirmed the prisoner's condition could be managed within the prison’s medical network, rendering the appeal unfounded.
Regesto Legislator
Generato dall'IAart. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Suspended execution of prison sentence denied despite mental debility; adequacy of in-penitentiary medical care under Art. 453(1)(a) CPP: Cum, o astfel de cerere nu poate fi dispusă decât în baza efectuării unei expertize medico-legale, care să ateste că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa și cum raportul medico-legal stabilește că, boala de care suferă, tulburări de comportament pe fond de debilitate mintală ușoară poate fi tratată în rețeaua sanitară a D.G.P., nefiind îndeplinite prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cererea de întrerupere a executării pedepsei, este nefondată.
Parole chiave
Generato dall'IADisposizioni normative citate
Generato dall'IADecisioni correlate
Generato dall'IATesto completo
Asupra recursului de față ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 334 din 24 septembrie 2002, Tribunalul Dâmbovița, a respins, ca nefondată, cererea condamnatului G.L.M. privind întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 573/1999 a Tribunalului București, secția a II-a penală și l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reținut că, motivul invocat de condamnat în sensul că suferă de anumite maladii ce nu pot fi tratate în penitenciar.
Or, raportul medico-legal efectuat de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici București, a concluzionat că tulburările de comportament pe fond de debilitate mintală ușoară de care suferă condamnatul pot fi tratate și în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor, ceea ce nu-l împiedică să execute pedeapsa în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul a declarat apel, susținând necesitatea întreruperii executării pedepsei în raport cu actele medicale depuse în cauză.
Prin decizia penală nr. 525 din 20 noiembrie 2001, Curtea de Apel Ploiești, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului și împotriva acestei decizii condamnatul a declarat recurs, reiterând același motiv invocat în apel.
Recursul este nefondat.
Din ansamblul probator administrat rezultă că instanțele, au apreciat corect că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a fi întreruptă executarea pedepsei.
Cum, o astfel de cerere nu poate fi dispusă decât în baza efectuării unei expertize medico-legale, care să ateste că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa și cum raportul medico-legal stabilește că, boala de care suferă, tulburări de comportament pe fond de debilitate mintală ușoară poate fi tratată în rețeaua sanitară a D.G.P., nefiind îndeplinite prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cererea de întrerupere a executării pedepsei, este nefondată.
Pe cale de consecință, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat.
Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G.L.M. împotriva deciziei penale nr. 525 din 20 noiembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești.
Obligă pe recurent la plata sumei de 750.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 250.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2003.