Extraordinary appeal for annulment against obligation to pay state court costs: inadmissibility due to failure to invoke a statutory ground
Sintesi Legislator
Generato dall'IAThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal for annulment filed by the defendant, thereby upholding the final criminal decision that upheld the appellate sentence and condemned the defendant to pay 100 RON in court costs to the state, and further ordered the appellant to pay an additional 200 RON in court costs for the inadmissible filing. The dispute concerned a penal matter where the appellant challenged the first-instance procedural order obligating him to pay state court costs, arguing a lack of financial resources. The Court determined that the appeal was inadmissible because the argument was not among the exhaustive statutory grounds for annulment, explicitly rejecting the claim of financial hardship as legally irrelevant to the admissibility of the specific procedural remedy, pursuant to Articles 386, 391, and 192(2) of the Code of Criminal Procedure.
Regesto Legislator
Generato dall'IAart. 386 C. proc. pen, art. 391 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Extraordinary appeal for annulment against obligation to pay state court costs: inadmissibility due to failure to invoke a statutory ground: The dispute concerned a penal matter where the appellant challenged the first-instance procedural order obligating him to pay state court costs, arguing a lack of financial resources. The Court determined that the appeal was inadmissible because the argument was not among the exhaustive statutory grounds for annulment, explicitly rejecting the claim of financial hardship as legally irrelevant to the admissibility of the specific procedural remedy, pursuant to Articles 386, 391, and 192(2) of the Code of Criminal Procedure.
Parole chiave
Generato dall'IADisposizioni normative citate
Generato dall'IADecisioni correlate
Generato dall'IAQuestioni giuridiche chiave estratte da Legislator
Generato dall'IABasis for the dispositive order obligating the appellant to pay 200 lei in judicial costs to the state.
Testo completo
Asupra contestației în anulare de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin decizia nr. 1026 din 20 martie 2009, pronunțată în dosarul nr. 1070/46/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins recursul declarat de petiționarul V.N.A. împotriva sentinței penale nr. 2F din 13 ianuarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Recurentul petent a fost obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, V.N.A. a formulat contestație în anulare, considerând că nu trebuia obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, deoarece nu are resurse financiare.
Examinând contestația în anulare, sub aspectul admisibilității în principiu, în temeiul art. 391 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare doar pentru cazurile prevăzute la lit. a)-e).
În contestația în anulare formulată de S.A.E. nu se invocă nici unul dintre aceste cazuri prevăzute în mod expres și limitativ de textul menționat, ci un motiv care nu figurează printre cazurile legale, respectiv, greșita sa obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În consecință, examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare în temeiul art. 391 C. proc. pen. și constatând că nu s-a invocat nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația.
Împrejurarea adusă la cunoștința Înaltei Curți referitoare lipsa resurselor financiare este lipsită de relevanță juridică, sub aspectul admisibilității cererii.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul V.N.A. împotriva deciziei nr. 1026 din 20 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 mai 2009.