Legislator Giurisprudenza & Legislazione
Decizia nr. 145/2003 Generato dall'IA

Inadmissibility of cassation against appellate detention extension orders due to absence of statutory appeal route

Numero d'incarto Decizia nr. 145/2003
Autorità giudiziaria
Giurisdizione Romania (RO)
Data della decisione
Esito del giudizio Inammissibile (Inadmissible)
Spese processuali a carico del ricorrente / reclamante

Sintesi Legislator

Generato dall'IA

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the defendant's appeal against the Court of Appeal's order extending pretrial detention, leaving the lower court's extension of the detention measure in force and ordering the defendant to pay judicial costs. The dispute concerned the procedural admissibility of a cassation appeal filed against an interlocutory decision extending preventive detention for a defendant previously convicted of human trafficking, specifically whether such orders issued by an appellate or cassation court instance are subject to further appeal. Relying on Article 160d and Article 160c(1) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the legislature did not provide a legal avenue for challenging detention extension orders issued by the appellate or cassation courts, as such a mechanism would require a hierarchically superior instance, which is legally impermissible; consequently, the appeal was rejected because it lacked a statutory basis under the comprehensive procedural framework.

Regesto Legislator

Generato dall'IA

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 160d C. proc. pen, art. 160d alin. (1) C. proc. pen, art. 160c alin. (1) C. proc. pen; Inadmissibility of cassation against appellate detention extension orders due to absence of statutory appeal route: The dispute concerned the procedural admissibility of a cassation appeal filed against an interlocutory decision extending preventive detention for a defendant previously convicted of human trafficking, specifically whether such orders issued by an appellate or cassation court instance are subject to further appeal. Relying on Article 160d and Article 160c(1) of the Code of Criminal Procedure, the court held that the legislature did not provide a legal avenue for challenging detention extension orders issued by the appellate or cassation courts, as such a mechanism would require a hierarchically superior instance, which is legally impermissible; consequently, the appeal was rejected because it lacked a statutory basis under the comprehensive procedural framework.

Parole chiave

Generato dall'IA
proroga della carcerazione preventiva decisioni incidentali base legale impugnabilità della decisione di rinvio motivi di cassazione decisione incidentale

Disposizioni normative citate

Generato dall'IA
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.
art. 41 alin. (2) C. pen
678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
art. 160d C. proc. pen
a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și pe dispozițiile art. 160d C. proc. pen., a constatat că măsura arestării inculpatului este legală, dispunând prelungirea acesteia până la 14 august 2003.
art. 160d alin. (1) C. proc. pen
The provision establishing that the appellate or cassation court verifies the legality of detention by motivated order, which the court determined is not subject to a separate cassation appeal, forming the basis for declaring the appeal inadmissible.
art. 160c alin. (1) C. proc. pen
The provision defining the specific scope of cassation admissibility for detention orders, used to demonstrate that the legislature did not extend this right to orders issued by the appellate or cassation instance itself.
Generato dall'IA

Questioni giuridiche chiave estratte da Legislator

Generato dall'IA
art. 160d alin. (1) C. proc. pen.

The provision establishing that the appellate or cassation court verifies the legality of detention by motivated order, which the court determined is not subject to a separate cassation appeal, forming the basis for declaring the appeal inadmissible.

art. 160c alin. (1) C. proc. pen.

The provision defining the specific scope of cassation admissibility for detention orders, used to demonstrate that the legislature did not extend this right to orders issued by the appellate or cassation instance itself.

Ti chiedi come si applica questa sentenza alla tua fattispecie?

Analizza questa decisione insieme alla legislazione federale e cantonale, ai commentari e alla giurisprudenza successiva in Legislator AI.

Apri in Legislator →

Testo completo

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 218 din 20 decembrie 2002, Tribunalul Neamț a condamnat pe inculpatul V.M. la 7 ani închisoare și interzicerea timp de 2 ani a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive, cu începere de la 8 octombrie 2002 până la 20 decembrie 2002, menținându-se, totodată, starea de arest a inculpatului.

Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, acesta fiind admis prin decizia penală nr. 91 din 4 martie 2003 a Curții de Apel Bacău numai cu privire la suma confiscată, al cărei cuantum a fost redus.

Inculpatul a declarat recurs împotriva acestei decizii, fiind fixat termen, în vederea judecării, la 19 iunie 2003, când cauza a fost amânată la 2 octombrie 2003.

Prin încheierea din 17 iulie 2003, Curtea Supremă de Justiție, secția penală, întemeindu-se pe prevederile art. 5 parag. 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și pe dispozițiile art. 160d C. proc. pen., a constatat că măsura arestării inculpatului este legală, dispunând prelungirea acesteia până la 14 august 2003.

La data de 14 august 2003, secția penală a Curții Supreme de Justiție a constatat din nou legalitatea măsurii arestării inculpatului și, prin încheierea din aceeași zi, a dispus prelungirea acestei măsuri până la 11 septembrie 2003.

Inculpatul a declarat recurs împotriva acestei încheieri, fără să formuleze critici susceptibile a fi considerate motive de casare.

Recursul nu este admisibil.

Prin art. 160d alin. (1) C. proc. pen. se prevede că „dacă inculpatul a fost condamnat de instanța de fond la pedeapsa închisorii sau detențiunii pe viață, dispunându-se arestarea ori prelungirea arestării prin hotărâre, la termenul fixat conform art. 375 alin. (1) pentru judecarea apelului sau la termenul fixat conform art. 38512 alin. (1) pentru judecarea recursului, instanța verifică, din oficiu, legalitatea arestării și dispune, prin încheiere motivată, prelungirea sau revocarea acestei măsuri".

Dar, în timp ce prin alin. (2) din același articol se prevede că „în cazul în care s-a dispus arestarea preventivă în cursul judecării apelului sau recursului, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 160b și ale art. 160c alin. (1)", care se referă la posibilitatea ca încheierile să fie atacate cu recurs, pentru încheierile menționate în alin. (1) al art. 160d C. proc. pen., prin care instanța de apel sau de recurs dispune prelungirea sau revocarea arestării, nu este prevăzută o asemenea cale de atac.

Așa fiind, și cum prin art. 160c alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 66 din 10 iulie 2003, se prevede că poate fi atacată cu recurs încheierea primei instanțe prin care se dispune asupra prelungirii arestării, este evident că pentru încheierea pronunțată în aceeași materie de instanța de apel sau de aceea de recurs legiuitorul nu a considerat necesară această cale de atac din moment ce nu a reglementat posibilitatea de a fi exercitată.

De altfel, o încheiere a instanței de recurs privind prelungirea arestării nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs și pentru că o asemenea posibilitate ar impune învestirea unei instanțe ierarhic superioare celei firești cu calea de atac a recursului, ceea ce ar fi inadmisibil, deoarece în acest mod s-ar nesocoti normele legale referitoare la competența instanțelor.

În fine, inadmisibilitatea unei alte interpretări decât aceea care reiese neîndoielnic din prevederile art. 160d, corelate cu cele ale art. 160c alin. (1) C. proc. pen., mai este impusă și de reglementarea de ansamblu din Codul de procedură penală, din care se degajă principiul că recursul împotriva încheierilor se judecă totdeauna de instanța firească de recurs, indiferent dacă această cale de atac poate fi exercitată separat sau numai odată cu fondul.

În consecință, constatându-se inadmisibilitatea recursului declarat, urmează ca acesta să fie respins cu obligarea inculpatului să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul V.M. împotriva încheierii din 14 august 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția penală, în dosarul nr. 1652/2003.

Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, vor fi avansați din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 septembrie 2003.