Legislator Giurisprudenza & Legislazione
Decizia nr. 217/2006 Generato dall'IA

Penal conviction for robbery; annulment for defective summons following defendant's unreported transfer to prison

Numero d'incarto Decizia nr. 217/2006
Autorità giudiziaria
Giurisdizione Romania (RO)
Data della decisione
Esito del giudizio Respinto (Dismissed)
Spese processuali a carico del ricorrente / reclamante

Sintesi Legislator

Generato dall'IA

The High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's motion for annulment, upholding the prior conviction for robbery and the imposed sentence of three years and six months imprisonment, thereby leaving the lower court's decision in force. The dispute arose from a procedural challenge where the defendant, initially on liberty during the appellate proceedings, was subsequently incarcerated in a separate case but failed to inform the court of his new location or request a summons to the penitentiary, resulting in a challenge under Article 386(1)(a) of the Code of Criminal Procedure regarding defective notification for the cassation hearing. The Court ruled that because the defendant did not provide his incarceration address, the legal requirement to notify him at the prison was not triggered, and the summons to his registered home address was procedurally valid; consequently, the procedural defect alleged did not exist, and the defendant was ordered to pay judicial costs to the state.

Regesto Legislator

Generato dall'IA

art. 74 lit. b) C. pen, art. 80 C. pen, art. 71 C. pen, art. 64 C. pen, art. 88 C. pen, art. 3859 pct. 14 C. proc. pen; Penal conviction for robbery; annulment for defective summons following defendant's unreported transfer to prison: The dispute arose from a procedural challenge where the defendant, initially on liberty during the appellate proceedings, was subsequently incarcerated in a separate case but failed to inform the court of his new location or request a summons to the penitentiary, resulting in a challenge under Article 386(1)(a) of the Code of Criminal Procedure regarding defective notification for the cassation hearing. The Court ruled that because the defendant did not provide his incarceration address, the legal requirement to notify him at the prison was not triggered, and the summons to his registered home address was procedurally valid; consequently, the procedural defect alleged did not exist, and the defendant was ordered to pay judicial costs to the state.

Parole chiave

Generato dall'IA
sentenza penale procedura di annullamento rapina citazione a comparire notificazione della decisione revoca della sospensione condizionale

Disposizioni normative citate

Generato dall'IA
art. 74 lit. b) C. pen
b), art. 74 lit. b) C. pen., și art.
art. 80 C. pen
pen., și art. 80 C. pen.
art. 71 C. pen
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.
art. 64 C. pen
pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.
art. 88 C. pen
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 24 noiembrie 2003 până la 25 noiembrie 2003.
art. 3859 pct. 14 C. proc. pen
Împotriva acestor hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul P.V.C., invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen
843/2005, în baza dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.V.C., obligându-l la cheltuieli judiciare către stat.
art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen
The provision defining the grounds for annulment, which the court found not to be met because the defendant failed to notify the court of his change of address, rendering the challenge unfounded.
Generato dall'IA

Questioni giuridiche chiave estratte da Legislator

Generato dall'IA
art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

The provision defining the grounds for annulment, which the court found not to be met because the defendant failed to notify the court of his change of address, rendering the challenge unfounded.

Ti chiedi come si applica questa sentenza alla tua fattispecie?

Analizza questa decisione insieme alla legislazione federale e cantonale, ai commentari e alla giurisprudenza successiva in Legislator AI.

Apri in Legislator →

Testo completo

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 217 din 13 ianuarie 2006

Prin sentința penală nr. 334 din 22 aprilie 2004 a Tribunalului Iași s-a dispus condamnarea inculpatului P.V.C., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit. b) C. pen., și art. 80 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 24 noiembrie 2003 până la 25 noiembrie 2003.

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate Schitul Sf. Teodora din comuna Matca, județul Iași.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Inculpatul fiind fără ocupație, în cursul anului 2003, a prestat diverse activități gospodărești și agricole la Schitul Sf. Teodora din comuna Matca, județul Iași, primind în schimbul muncii sale bani și alimente.

În data de 6 octombrie 2003, inculpatul a lucrat la același schit până în jurul orelor 16,00. În aceeași seară a revenit, a pătruns în curte, poarta nefiind asigurată, după care s-a îndreptat spre locul unde se aflau păsările. Profitând de întuneric și de faptul că în apropiere nu se afla nici o persoană, inculpatul și-a însușit trei găini pe care le-a pus într-o sacoșă.

Datorită zgomotului produs în momentul sustragerii păsărilor, inculpatul a atras atenția martorului T.V. care l-a urmărit și l-a recunoscut.

Întrucât inculpatul a refuzat să restituie sacoșa cu păsările, martorul l-a prins de haine, fiind însă lovit cu pumnii și picioarele în zona capului. Urmare agresiunii exercitate de către inculpat, martorul a cerut ajutorul călugărilor, astfel încât, la intervenția acestora actele de violență au încetat.

Prejudiciul cauzat părții vătămate a fost de 600.000 lei, fiind însă acoperit prin restituirea bunurilor sustrase.

Situația de fapt expusă anterior a fost stabilită pe baza procesului-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor T.V., O.D., M.I., procesul-verbal de confruntare, declarațiile inculpatului P.V.C.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, în sensul că pedeapsa este prea mare în raport de circumstanțele sale personale, constând în recunoașterea faptei, în împrejurarea că are în întreținere doi copii minori.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 24 din 13 ianuarie 2005, a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestor hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul P.V.C., invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. și anume, greșita individualizare a pedepsei.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 1929 din 21 martie 2005 pronunțată în dosarul nr. 843/2005, în baza dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.V.C., obligându-l la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii, condamnatul P.V.C., a formulat contestație în anulare în temeiul art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., susținând că procedura de citare pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs, nu a fost îndeplinită conform legii, întrucât la data de 7 ianuarie 2005 a fost reținut în altă cauză și nu a fost citat la penitenciar.

Contestația în anulare este neîntemeiată urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

Condamnatul contestator, aflat în stare de libertate până la data de 7 ianuarie 2005 avea obligația legală de a aduce la cunoștința instanței pe rolul căreia se afla judecarea recursului, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, faptul că, după această dată, a fost încarcerat și totodată era obligat să comunice la care penitenciar urmează să fie citat pentru a se putea prezenta în fața instanței de recurs spre a-și susține apărarea.

Or, condamnatul contestator neaducând la cunoștința instanței locul (adresa) unde să fie citat, nu sunt incidente dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., acesta fiind în continuare citat la domiciliu. De altfel, examinându-se decizia nr. 1929 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, se constată că la termenul din 21 martie 2005 când s-a soluționat, procedura de citare cu inculpatul P.V.C., a fost îndeplinită.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a respins contestația în anulare formulată de contestator obligându-l pe acesta la cheltuieli judiciare către stat din care suma a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu, ce s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.