Judicial liquidator's bribery conviction upheld; appraisal role deemed official status regardless of employment contract
Roumanie (RO)
Synthèse Legislator
Généré par l'IAThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) dismissed the defendant’s appeal and upheld his conviction for bribery (luare de mită), affirming the prior sentence and appellate decisions; the defendant, a court-appointed judicial liquidator of a commercial company, was found guilty under art. 6 of Law No. 78/2000 in relation to art. 254 para. 1 of the Criminal Code, having demanded and received 4 million lei in 2001 to undervalue company assets for sale. The Court held that a judicial liquidator appointed by court order is a “funcţionar” (official/employee) under art. 147 para. 2 of the Criminal Code, because the appointment constitutes an “însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice” (an assignment in the service of a legal entity), irrespective of any employment contract or remuneration; the status does not depend on a labor relationship or compensation, and the defendant’s claim that the role was a liberal profession akin to a lawyer was rejected, as any cumulation with another profession is irrelevant to acquiring official status in the liquidation role.
Regeste Legislator
Généré par l'IAart.6 din Legea nr.78/2000, art.23 din Legea nr.64/1995; Judicial liquidator's bribery conviction upheld; appraisal role deemed official status regardless of employment contract: Atribuţiile în exercitarea funcţiei de lichidator nu au fost stabilite în hotărârea de numire, inculpatul desfășurându-și activitatea în temeiul prevederilor art.23 din Legea nr.64/1995 care, la lit.i, se referă la „vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile legii”.
Mots-clés
Généré par l'IADispositions légales citées
Généré par l'IADécisions connexes
Généré par l'IATexte complet
Luare de mită. Lichidator judiciar. Funcţionar
Lichidatorul judiciar al unei societăţi comerciale, numit prin hotărâre judecătorească, are calitatea de funcţionar și poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită.
Secţia penală, decizia nr.1786 din 8 aprilie 2003
Prin sentinţa nr.710 din 18 iulie 2002, Tribunalul București, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul C.T. pentru săvârșirea infracţiunii prevăzute în art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 alin.1 C.pen.
Instanţa a reţinut că, la data de 26 ianuarie 1999 inculpatul, expert contabil, a fost numit lichidator la o societate comercială prin sentinţa civilă a Tribunalului București, funcţie pe care a îndeplinit-o până la 7 mai 2001.
Atribuţiile în exercitarea funcţiei de lichidator nu au fost stabilite în hotărârea de numire, inculpatul desfășurându-și activitatea în temeiul prevederilor art.23 din Legea nr.64/1995 care, la lit.i, se referă la „vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile legii”.
La 4 mai 2001, C.V. a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că s-a prezentat la sediul societăţii comerciale pentru cumpărarea unor bunuri, când inculpatul i-a pretins 4 milioane de lei pentru subevaluarea acestora; banii, în aceeași zi, au fost predaţi inculpatului, care a fost surprins asupra faptului.
Curtea de Apel București, secţia I penală, prin decizia nr.763 din 27 noiembrie 2002, a respins apelul inculpatului.
Recursul declarat de inculpat, cu motivarea că lichidatorul unei so- cietăţi comerciale nu are calitatea de funcţionar, este nefondat.
Examinând actele și lucrările de la dosar se constată că atât instanţa de fond cât și cea de apel au reţinut o situaţie de fapt confirmată de probele administrate în cauză, în raport cu care au dat o corectă încadrare juridică faptei.
Astfel, potrivit art.147 alin.2 C.pen., prin funcţionar se înţelege persoana menţionată în alin.1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.
Din probele dosarului rezultă că inculpatul a fost numit prin hotărâre judecătorească în calitate de lichidator pentru a se ocupa de lichidarea societăţii comerciale, această numire echivalând cu o însărcinare în serviciul unei persoane juridice, alta decât cele arătate în art.145 și 147 alin.1 C.pen., aceasta putând fi, deci, și o societate comercială.
Calitatea de funcţionar nu este legată de existenţa unui raport de muncă de natura celui reglementat de Codul muncii și nici de stabilirea unei retribuţii în condiţiile codului, deoarece, așa cum rezultă din art.147 alin.1, exercitarea atribuţiei de funcţionar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost investită – prin urmare și în condiţiile din speţă, printr-o hotărâre judecătorească, și fără a avea relevanţă dacă activitatea este retribuită, indiferent de modalitate, sau are caracter gratuit. Cea ce interesează este faptul dacă persoana în cauză își îndeplinește în acea calitate obligaţiile asumate.
Susţinerea inculpatului, în sensul că activitatea de lichidator al unei societăţi comerciale ar fi o profesie liberală, de natura celei de avocat, este greșită, iar referirea la statutul avocatului, care nu poate fi considerat funcţionar public ori funcţionar, nu-și găsește locul în speţă.
Faptul că legiuitorul a stabilit că unele profesii, cum este cea de avocat, nu sunt incompatibile cu calitatea de lichidator judiciar trebuie interpretată în sensul că, în afară de persoanele expres nominalizate în art.8 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.79/1999, între care avocatul și expertul contabil, nici o altă persoană numită lichidator nu poate cumula funcţia de bază ce o îndeplinește în mod curent, cu cea de lichidator; așadar textul se referă la cumulul de funcţii, ceea ce, în speţă, este irelevant, deoarece avocatul, dacă deţine și funcţia de lichidator judiciar, dobândește prin aceasta calitatea de funcţionar.
Pentru considerentele ce preced, recursul inculpatului a fost respins.