Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
DE FR IT EN
In Legislator analysieren
ICCJ_85217 KI-generiert

Material jurisdiction of the tribunal versus the Supreme Court for appeals against refugee status denials under specific legislative provisions

Geschäftsnummer ICCJ_85217
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Ausgang Gutgeheissen (Allowed)
Originalquelle öffnen Maschinenlesbares Markdown (.md)

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice (I.C.C.J.) dismissed its own jurisdiction, ruling that the appeal belonged to the Bucharest Tribunal, and ordered the case referred to that lower court for merits review. The dispute involved an individual challenging a National Office for Refugees decision denying conditional humanitarian protection and ordering departure from Romania, which the Court of First Instance had previously upheld. The decisive legal basis was Article 15, point 8 of Emergency Ordinance No. 102/2000, which explicitly designates the tribunal within whose jurisdiction the originating court lies as the competent body for appeals in refugee status matters, thereby derogating from the general rule in Article 299(2) of the Civil Procedure Code that assigns such appeals to the Supreme Court.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 299 C. proc. civ; Material jurisdiction of the tribunal versus the Supreme Court for appeals against refugee status denials under specific legislative provisions: La pronunţarea acestei soluţii, instanţa de fond a avut în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.5 din O.G. nr.102/2000 pentru acordarea protecţiei umanitare condiţionate.

Schlagwörter

KI-generiert
Flüchtlingsstatus Streitgegenstand Rechtsstellung ZPO-Bestimmung kassatorische Prüfung Gesetzlicher Schutz

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
art. 299 C. proc. civ
Așa fiind, în mod greșit, judecătoria a înaintat recursul petentului spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie, în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.
KI-generiert
Decizia nr. 1293/2004
Refugee status determination access challenge dismissed for lack of material jurisdiction and transferred to appellate court
Decizia nr. 1292/2004
Refugee appeal over denial of protection quashed and remanded to Bucharest Tribunal on jurisdictional grounds
Decizia nr. 4779/2012
Asylum procedure jurisdiction: Supreme Court declinatio materiae and remand to district court under specific statutory allocation
ICCJ_85216
Refugee protection claim: exclusive jurisdiction of district court for first-instance appeals under amended O.G. 102/2000
Decizia nr. 2587/2018
Material jurisdiction of the supreme court over appeals against tribunal decisions in civil proceedings

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Excepţia necompetenţei materiale. Instanţa competentă să judece în materia statutului refugiaţilor în România

O.G. nr. 102/2000, art. 15 alin. 8

Potrivit dispoziţiilor art. 15 pct. 8 din O.G. nr.102/2002, recursul formulat împotriva hotărârii instanţei „se judecă în termen de 30 zile de la înregistrarea sa de către tribunalul în a cărei circumscripţie se află judecătoria a cărei hotărâre se atacă”.

I.C.C.J., secţia de contencios administrativ,

decizia nr. 1294 din 30 martie 2004

Prin sentinţa civilă nr. 6188/2003 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 București a fost respinsă plângerea formulată de petentul K.N.H. împotriva hotărârii nr.316204/h/MR din 2 iulie 2003 emisă de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. Prin aceeași sentinţă, petentul a fost obligat să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.

La pronunţarea acestei soluţii, instanţa de fond a avut în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.5 din O.G. nr.102/2000 pentru acordarea protecţiei umanitare condiţionate.

Împotriva sentinţei civile nr. 6188/2003 a formulat recurs petentul.

Recursul a fost înregistrat la 10 octombrie 2003 la Judecătoria sectorului 6 București, care prin rezoluţia din aceeași dată a dispus înaintarea dosarului în vederea soluţionării recursului, Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.

Curtea a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale, excepţie de ordine publică, constatând următoarele:

Instanţa de fond a fost învestită prin acţiunea introductivă în condiţiile art. 20 pct.3 și 4 din O.G. nr.102/2000 privind Statutul și regimul refugiaţilor din România, cu o plângere împotriva hotărârii de respingere a cererii de acordare a protecţiei umanitare condiţionată.

Or, potrivit dispoziţiilor art.15 pct.8 din aceeași ordonanţă, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.76/2003, recursul formulat împotriva hotărârii instanţei „se judecă în termen de 30 zile de la înregistrarea sa de către tribunalul în a cărei circumscripţie se află judecătoria a cărei hotărâre se atacă”.

Prin această reglementare legală a fost stabilită astfel printr-o lege specială, derogându-se de la dreptul comun, instanţa competentă material să soluţioneze recursul.

Așa fiind, în mod greșit, judecătoria a înaintat recursul petentului spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie, în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile art. 299 C. proc. civ.

În acest sens, în art.299 (2) C. proc. civ. se prevede în mod expres că „recursul se soluţionează de Curtea Supremă de Justiţie, dacă prin lege nu se prevede altfel”.

În consecinţă, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale și a trimis recursul spre soluţionare Tribunalului București, ca instanţă competentă în condiţiile art.15 (8) din O.G. nr.102/2000.