Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 3336/2011 KI-generiert

Material incompetence upheld; case transferred to Bucharest Court of Appeal as first-instance forum.

Geschäftsnummer Decizia nr. 3336/2011
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Nichteintreten / Unzulässig (Inadmissible)

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Section) upheld the exception of material incompetence and sent the case to the Bucharest Court of Appeal, Section VIII Administrative and Fiscal, for proper resolution; no ruling on the merits was made. The claimant had sued several public officials and a political party, seeking their resignation from public office and the party's prohibition, invoking the Administrative Litigation Law No. 554/2004. The Court held that under Article 10(1) of Law No. 554/2004, disputes concerning administrative acts issued by central public authorities fall within the first-instance jurisdiction of the administrative sections of the courts of appeal, not the High Court, whose jurisdiction under Article 4 of the Civil Procedure Code is limited to appeals, appeals in the interest of the law, and matters expressly assigned by law; consequently, it declined jurisdiction and ordered the transfer to the competent court, with the decision being final.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 4 C. proc. civ, art. 159 alin. (2) C. proc. civ, Art. 158 alin. (1) C. proc. civ; Material incompetence upheld; case transferred to Bucharest Court of Appeal as first-instance forum: The claimant had sued several public officials and a political party, seeking their resignation from public office and the party's prohibition, invoking the Administrative Litigation Law No. 554/2004. The Court held that under Article 10(1) of Law No. 554/2004, disputes concerning administrative acts issued by central public authorities fall within the first-instance jurisdiction of the administrative sections of the courts of appeal, not the High Court, whose jurisdiction under Article 4 of the Civil Procedure Code is limited to appeals, appeals in the interest of the law, and matters expressly assigned by law; consequently, it declined jurisdiction and ordered the transfer to the competent court, with the decision being final.

Schlagwörter

KI-generiert
Zivilprozessordnung Steuerrecht Verwaltungsakte Staatsorgane Verneinung der Zuständigkeit Verwaltungsbeschwerde der Bediensteten

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
KI-generiert

Zentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator

KI-generiert
Art. 158 alin. (1) C. proc. civ.

Basis for declining jurisdiction and sending the case to the competent court.

Art. 159 alin. (2) C. proc. civ.

Referred to in relation to the exception of material incompetence raised in the proceedings.

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Asupra acțiunii de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Z.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B.T., B.E., A.R.A., P.D.L., prin președinte B.E. și P.D.L. prin vicepreședinte A.V., având ca obiect obligarea primilor trei pârâți de a-și da demisia din funcția publică, respectiv interzicerea partidului politic indicat.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii contenciosului administrativ.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâții P.M.R. și C.D. au invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind judecarea cererii reclamantului, precum și excepția inadmisibilității acțiunii.

În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește judecarea pe fond a cererii reclamantului, Înalta Curte retine următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 4 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: „1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. în orice alte materii date prin lege în competența sa”.

Prin urmare, potrivit textului procedural precitat, Înalta Curte, ca regulă, nu are competență materială în soluționarea cauzelor civile ca primă instanță.

Pe de altă parte, reclamantul a înțeles să invoce ca temei de drept al cererii sale prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, aspect care atrage incidența dispozițiilor speciale în ceea ce privește stabilirea competenței materiale a instanțelor judecătorești în materia contenciosului administrativ.

În acest sens, prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 au stabilit că „ (.) litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorități publice centrale (.) se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel”.

Alin. (2) al art. 10 din același act normativ, prevede că împotriva sentințelor pronunțate de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, se judecă la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dând eficiență principiului disponibilității părții în procesul civil și aplicând, coroborat, dispozițiile procedurale privind competența materială a instanțelor judecătorești, la obiectul cererii de chemare în judecată, la calitatea pârâților, de autoritate publică centrală, precum și la temeiul juridic principal invocat de reclamant, respectiv dispozițiile Legii contenciosului administrativ, care se completează cu cele ale Codul de procedură civilă, rezultă cu evidență că instanța supremă nu are competență materială de a soluționa prezenta cauză în primă instanță, instanța competentă fiind Curtea de Apel București, secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (1) raportate la cele ale art. 159 alin. (2) C. proc. civ. și, constatând că pricina este de competența unei instanțe de alt grad, va admite excepția necompetenței materiale, trimițând cauza la Curtea de Apel București, secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Trimite cauza având ca obiect acțiunea formulată de reclamantul Z.C. spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie 2011.