Nationalized property restitution: abusiveness of nationalization under Decree 223/1974 and constitutionality of HG 498/2003 methodological norms
Legislator-Zusammenfassung
KI-generiertThe High Court of Cassation and Justice dismissed the recourse filed by the municipal authority, leaving in force the appellate decision which had upheld the first-instance ruling annulling the Mayor's refusal to process a restitution request. The dispute involved a claimant seeking the annulment of an administrative order that had rejected her application for restitution or monetary compensation under Law No. 10/2001 for an property nationalized pursuant to Decree No. 223/1974, with the lower court finding that the administrative rejection was unlawful. The decisive legal basis was the finding that Article 1.4(b) of Government Emergency Ordinance No. 498/2003 was illegal as it exceeded legislative authority by modifying the substantive definitions in Article 2(g) of Law No. 10/2001 and Article 6(3) of Law No. 213/1998, thereby establishing that the nationalization was abusive and that the principle of preferential restitution in kind under the European Convention on Human Rights First Protocol required the municipality to issue a new motivated decision on the notification.
Legislator-Regeste
KI-generiertart. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001, art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 312 C. proc. civ; Nationalized property restitution: abusiveness of nationalization under Decree 223/1974 and constitutionality of HG 498/2003 methodological norms: The dispute involved a claimant seeking the annulment of an administrative order that had rejected her application for restitution or monetary compensation under Law No. 10/2001 for an property nationalized pursuant to Decree No. 223/1974, with the lower court finding that the administrative rejection was unlawful. The decisive legal basis was the finding that Article 1.4(b) of Government Emergency Ordinance No. 498/2003 was illegal as it exceeded legislative authority by modifying the substantive definitions in Article 2(g) of Law No. 10/2001 and Article 6(3) of Law No. 213/1998, thereby establishing that the nationalization was abusive and that the principle of preferential restitution in kind under the European Convention on Human Rights First Protocol required the municipality to issue a new motivated decision on the notification.
Schlagwörter
KI-generiertZitierte Gesetzesbestimmungen
KI-generiertVerwandte Entscheide
KI-generiertZentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator
KI-generiertServed as the legal basis for dismissing the recourse and rejecting the appeal.
Volltext
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta D.E., a chemat în judecată Primarul Municipiului Timișoara, solicitând anularea Dispoziției nr. 1671 din 27 aprilie 2004 emisă de acesta, și constatarea dreptului la despăgubiri bănești, condiționat de restituirea actualizată a contravalorii construcției preluată de Statul Român, în baza Decretului nr. 223/1974.
Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 1557 din 15 decembrie 2004, a admis în parte acțiunea, a anulat dispoziția nr. 1671 din 27 iulie 2004 emisă de Primarul Municipiului Timișoara privind respingerea notificării referitoare la imobilul situat în Timișoara . A mai obligat Primarul Municipiului Timișoara să statueze asupra notificării printr-o nouă dispoziție motivată, în coordonatele fixate de art. 19 alin. (2) și (4), art. 11 alin. (1) teza II-a și alin. (7) din Legea nr. 10/2001; a respins petitul privind acordarea de despăgubiri bănești ca măsură reparatorie în echivalent.
S-a reținut pentru aceasta că:
Imobilul a intrat în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974, cu plată, iar notificarea adresată în baza Legii nr. 10/2001, pentru restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești, a fost respinsă reținându-se că imobilul nu a fost preluat abuziv.
Dispoziția art. 1.4 lit. B) din H.G. nr. 498/2003 este nelegală, în raport de prevederile art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001 și art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998.
Prin decizia civilă nr. 955 din 19 aprilie 2005 Curtea de Apel Timișoara, a respins apelurile declarate de Primarul Municipiului Timișoara și de către reclamanta D.E. împotriva sentinței civile nr. 1557 din 15 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Timiș.
Pentru a hotărî astfel, referitor la apelul pârâtului, instanța de apel, și-a însușit considerentele hotărârii de fond, prin care s-a stabilit nelegalitatea dispozițiilor cuprinse în art. 1.4 B din H.G. nr. 498/2003, întrucât organul executiv și-a depășit atribuțiile, intrând în sfera legislativă, norma în discuție fiind de natură a modifica dispozițiile art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001 și art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține în esență că, raportat la dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Normelor Metodologice de aplicare, art. 1.4 lit. B) din H.G. nr. 498/2003, preluarea imobilului nu s-a făcut abuziv.
Recursul nu este întemeiat.
Este adevărat că imobilul a trecut în proprietatea statului, în temeiul prevederilor Decretului nr. 223/1974, urmare plecării definitive din țară a contestatoarei și în schimbul unei despăgubiri.
Corect însă, prin hotărârea atacată, în speță, a fost înlăturată aplicabilitatea, într-o asemenea situație, a prevederilor art. 1.4 lit. b) din H.G. nr. 498/2003 referitoare la Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Aceasta, desigur, și în considerarea chiar a celor prevăzute în aceleași norme, conform cărora, în executarea legii, se va avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate cu privire la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, relevanță deosebită având în acest sens, respectarea exigențelor pct. 1 din Primul protocol adițional.
Nu mai puțin, s-a avut astfel în vedere spiritul și rațiunea însăși a legii, guvernată explicit de principiile prevalenței restituirii în natură, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 7 și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Așadar, instanța a dat o interpretare corectă a dispozițiilor legale incidente, stabilind că preluarea imobilului a fost abuzivă, potrivit art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001.
Față de cele arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara împotriva deciziei nr. 955/A din 19 aprilie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2005.