Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 10003/2005 KI-generiert

Property restitution notification: Recourse allowed, lower decisions quashed and remanded for lack of material jurisdiction

Geschäftsnummer Decizia nr. 10003/2005
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Gutgeheissen (Allowed)

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The Supreme Court of the Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the appeal of the Municipality, quashed the decisions of the Court of Appeal and the Court of First Instance, and remanded the case to the Bucharest Court for competent adjudication, effectively prevailing for the municipal defendant on procedural grounds. The dispute originated from a property owner's action to compel the municipality to process a restitution notification under Law no. 10/2001 and to pay damages after the authority remained silent. The ICCJ determined that the lower courts erred in assuming material jurisdiction; because the subject matter involved a mandatory pre-trial procedure essential to the main action, the case fell exclusively within the competence of the Court (Tribunal) rather than the Court of First Instance (Judecatorie), rendering the prior rulings void due to lack of jurisdiction. Key legal bases included Law no. 10/2001 (Articles 22, 23, and 26) regarding restitution procedures and competent jurisdictions, and Article 312(6) of the Code of Civil Procedure regarding remand for lack of material jurisdiction.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 22 din Legea nr. 10/2001, art. 21 alin. (4) din Constituție, art. 109 alin. (4) C. proc. civ, art. 26 din Legea nr. 10/2001, art. 312 alin. (6) C. proc. civ; Property restitution notification: Recourse allowed, lower decisions quashed and remanded for lack of material jurisdiction: The dispute originated from a property owner's action to compel the municipality to process a restitution notification under Law no. 10/2001 and to pay damages after the authority remained silent. The ICCJ determined that the lower courts erred in assuming material jurisdiction; because the subject matter involved a mandatory pre-trial procedure essential to the main action, the case fell exclusively within the competence of the Court (Tribunal) rather than the Court of First Instance (Judecatorie), rendering the prior rulings void due to lack of jurisdiction. Key legal bases included Law no. 10/2001 (Articles 22, 23, and 26) regarding restitution procedures and competent jurisdictions, and Article 312(6) of the Code of Civil Procedure regarding remand for lack of material jurisdiction.

Schlagwörter

KI-generiert
Rückerstattung des Eigentums Zuständigkeitsgründe ZPO-Bestimmung Eröffnung des Entscheids E-Justice Rückführung nach dem Haager Übereinkommen

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
art. 22 din Legea nr. 10/2001
31, renumerotat art. 22 din Legea nr. 10/2001 (r 2), esențialmente necontencioasă (nu intră în domeniul de aplicare a art.
art. 21 alin. (4) din Constituție
10/2001 (r 2), esențialmente necontencioasă (nu intră în domeniul de aplicare a art. 21 alin. (4) din Constituție), dar obligatoare potrivit art.
art. 109 alin. (4) C. proc. civ
(4) din Constituție), dar obligatoare potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. civ.
art. 26 din Legea nr. 10/2001
10/2001, în competența instanței care judecă acțiunea principală, adică a tribunalului, competent conform art. 26 din Legea nr. 10/2001 (r 2)).
art. 312 alin. (6) C. proc. civ
Procedural basis cited in the dispositive for quashing the lower court decisions and remanding the case to the competent tribunal.
KI-generiert

Zentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator

KI-generiert
art. 312 alin. (6) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for quashing the lower court decisions and remanding the case to the competent tribunal.

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 12 mai 2004, C.M.D. a chemat în judecată Municipiul București, prin Primarul general cerând să fie obligat să soluționeze notificarea făcută acestuia, în baza Legii nr. 10/2001, pentru a-i restitui în natură apartamentul nr. 2 din imobilul situat în București. Totodată, a cerut obligarea pârâtului la plata unor daune cominatorii și despăgubiri.

Judecătoria sectorului 5 București, prin sentința civilă nr. 7688 din 21 decembrie 2004, a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârât să soluționeze notificarea în litigiu, prin dispoziție motivată. A respins celelalte capete de cerere.

Curtea de Apel București, secția a III a civilă, prin decizia nr. 904 din 24 mai 2005, a respins, ca nefondat apelul pârâtului, cu motivarea că reclamantul, fiind titularul unui drept subiectiv recunoscut de Legea nr. 10/2001, are acces în justiție, în caz de tăcere a entității notificate, de a cere să fie obligate să se pronunțe prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii sale de măsuri reparatorii [art. 23 alin. (1) din lege].

Împotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs care urmează a fi admis pentru motivul de ordine publică arătat în continuare, invocat din oficiu și pus în dezbaterea părților.

Litigiul dedus judecății a fost determinat de tăcerea pârâtului, ca entitate obligată să răspundă la o notificare (a reclamantului) prevăzută de Legea nr. 10/2001.

Instanțele de fond au determinat greșit competența de primă instanță pentru judecarea litigiului, ca fiind a judecătoriei. Inexplicabil, ele au pierdut din vedere că obiectul pricinii poartă asupra unei proceduri prealabile impusă prin art. 31, renumerotat art. 22 din Legea nr. 10/2001 (r 2), esențialmente necontencioasă (nu intră în domeniul de aplicare a art. 21 alin. (4) din Constituție), dar obligatoare potrivit art. 109 alin. (4) C. proc. civ. Adică, sine qua non, această procedură prealabilă se constituie într-o condiție eliminatorie pentru sesizarea tribunalului competent, sancționată cu respingerea acțiunii ca prematură (inadmisibilă). Logic și firesc, pentru rațiuni de judecată unitară, litigiile izvorâte din temporizarea ori refuzul de finalizare a acestei proceduri nu pot fi atribuite decât, simetric regulilor procesuale prevăzute de Legea nr. 10/2001, în competența instanței care judecă acțiunea principală, adică a tribunalului, competent conform art. 26 din Legea nr. 10/2001 (r 2)).

Or, în speță, hotărârile recurate au fost date cu încălcarea competenței materiale a tribunalului, motiv pentru care se impune admiterea recursului și casarea acestor hotărâri cu trimiterea dosarului spre rejudecare, în baza art. 312 alin. (6) C. proc. civ., instanței judecătorești competente, (secției civile a Tribunalului București, în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare a imobilului).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Municipiul București, prin Primar General împotriva deciziei nr. 904/A din 24 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a III a civilă.

Casează decizia și sentința nr. 7688 din 21 decembrie 2004 a Judecătoriei sector 5 București, cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul București pentru competentă soluționare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2005.