Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 1340/2005 KI-generiert

16-year prison term execution upheld as lawful despite medical postponement challenge.

Geschäftsnummer Decizia nr. 1340/2005
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Abgewiesen (Dismissed)
Kostenauflage zulasten Beschwerdeführer/in

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice dismissed the convicted person’s appeal as unfounded and upheld the lower court’s decision, affirming that the enforcement of the 16-year imprisonment sentence on 7 June 2004 was lawful. The dispute concerned a challenge to execution and requests for postponement of sentence based on medical grounds; the court held that at the enforcement date the prior postponement order (24 December 2003) was not final, the earlier control term had expired on 21 October 2003, and no definitive amending ruling existed, making execution valid under the applicable criminal procedure provisions. The appellant was ordered to pay judicial costs of 800,000 lei, with the appointed counsel’s fee advanced from the Ministry of Justice fund.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 113 C. pen, art. 453 lit. a) C. proc. pen, art. 3859 pct. 171 C. proc. pen, art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 189 C. proc. pen; 16-year prison term execution upheld as lawful despite medical postponement challenge: The dispute concerned a challenge to execution and requests for postponement of sentence based on medical grounds; the court held that at the enforcement date the prior postponement order (24 December 2003) was not final, the earlier control term had expired on 21 October 2003, and no definitive amending ruling existed, making execution valid under the applicable criminal procedure provisions. The appellant was ordered to pay judicial costs of 800,000 lei, with the appointed counsel’s fee advanced from the Ministry of Justice fund.

Schlagwörter

KI-generiert
Strafurteil Nichtigkeitsgründe Strafaufschub Vollstreckungsentscheid Verhandlungsverschiebung Widerspruchsklage

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
art. 113 C. pen
În baza art. 113 C. pen., s-a menținut măsura obligării inculpatului la tratament medical până la însănătoșire, iar în baza art.
art. 453 lit. a) C. proc. pen
pen., s-a menținut măsura obligării inculpatului la tratament medical până la însănătoșire, iar în baza art. 453 lit.
art. 3859 pct. 171 C. proc. pen
Temeiul juridic al recursului îl constituție dispozițiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen
Cât privește expertizarea stării de sănătate a condamnatului, aceasta se poate face pe baza unei cereri întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen
Basis for rejecting the appeal as unfounded.
art. 189 C. proc. pen
Used for advancing the fee of the court-appointed lawyer from the Ministry of Justice fund.
art. 192 alin. (2) C. proc. pen
Used to oblige the appellant to pay judicial costs to the state.
KI-generiert

Zentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator

KI-generiert
art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Basis for rejecting the appeal as unfounded.

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Used to oblige the appellant to pay judicial costs to the state.

art. 189 C. proc. pen.

Used for advancing the fee of the court-appointed lawyer from the Ministry of Justice fund.

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1333 din 21 octombrie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de condamnatul C.M. și a dispus obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200.000 lei.

S-a reținut că, prin sentința penală nr. 593 din 2 octombrie 2001, definitivă prin neapelare la 17 octombrie 2001, Tribunalul București, secția I penală, a admis cererea condamnatului C.M. și a dispus contopirea pedepsei aplicate acestuia prin sentința penală nr. 1125/1998 a Judecătoriei Tecuci și sentința penală nr. 215/1995 a Tribunalului

București, secția a II-a penală, sus-numitul urmând să execute, în final, pedeapsa de 16 ani închisoare și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 113 C. pen., s-a menținut măsura obligării inculpatului la tratament medical până la însănătoșire, iar în baza art. 453 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus amânarea executării pedepsei de 16 ani închisoare până când condamnatul se va găsi în situația de a putea executa pedeapsa, fixându-se un termen de control la 2 octombrie 2002.

În baza acestei hotărâri judecătorești definitive, s-a emis mandatul de executare a pedepsei nr. 758 din 17 octombrie 2001 al Tribunalului București, secția I penală.

Prin sentința penală nr. 953 din 22 octombrie 2002 a Tribunalului București, secția I penală, s-a constatat că petentul se află în imposibilitate de a executa pedeapsa dispusă prin sentința penală nr. 593 din 2 octombrie 2001 a Tribunalului București, stabilindu-se un termen de control la 21 octombrie 2003.

Urmare a admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, această hotărâre a fost casată prin decizia penală nr. 186 din 8 aprilie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, cauza fiind trimisă spre rejudecare instanței de fond.

Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 1151 din 27 noiembrie 2003, a respins, ca nefondată, cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnat.

Prin sentința penală nr. 1217 din 24 decembrie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, a fost admisă cererea condamnatului și s-a dispus amânarea executării pedepsei de 16 ani închisoare, fixându-se un termen de control la 11 ianuarie 2005.

Această hotărâre judecătorească a fost desființată prin decizia penală nr. 653 din 8 septembrie 2004 a Curții de Apel București care a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului.

Instanța de fond a constatat că punerea în executare a mandatului emis de Tribunalul București, secția I penală, nr. 758 din 17 octombrie 2001 la data de 7 iunie 2004 a fost legală câtă vreme la acea dată nu exista o hotărâre definitivă prin care să se dispună amânarea executării pedepsei.

Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 868 din 16 noiembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului, dispunând obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400.000 lei.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs condamnatul C.M., solicitând admiterea acestuia și expertizarea stării sale de sănătate.

Temeiul juridic al recursului îl constituție dispozițiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat.

Punerea în executare la data de 7 iunie 2004, a mandatului de executare a pedepsei nr. 758 din 17 octombrie 2001 emis de Tribunalul București, secția I penală, s-a făcut în condițiile legii.

La această dată, hotărârea judecătorească definitivă nr. 593 din 2 octombrie 2001 a Tribunalului București, secția I penală, prin care C.M. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 16 ani închisoare putea fi pusă în executare atâta timp cât ultima sentință de amânare a executării pedepsei nr. 1217 din 24 decembrie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, nu era definitivă, iar termenul anterior de control stabilit prin sentința penală nr. 953 din 22 octombrie 2002 a Tribunalului București, secția I penală, expirase la data de 21 octombrie 2003.

Cât privește expertizarea stării de sănătate a condamnatului, aceasta se poate face pe baza unei cereri întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.

Recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.M. împotriva deciziei penale nr. 868 din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie 2005.