Legislator Rechtsprechung & Gesetzgebung
Decizia nr. 588/2024 KI-generiert

Judicial inspection disciplinary closure: appeal declared null for lack of motivation

Geschäftsnummer Decizia nr. 588/2024
Gericht / Behörde
Rechtsordnung Rumänien (RO)
Entscheiddatum
Ausgang Nichteintreten / Unzulässig (Inadmissible)

Legislator-Zusammenfassung

KI-generiert

The High Court of Cassation and Justice declared the appellant's appeal null and void for lack of motivation, thereby upholding the lower court's decision which had dismissed the initial action as inadmissible. The dispute concerned a challenge to an administrative resolution by the Judicial Inspection that closed a disciplinary inspection file against a judge; the appellate court had previously rejected this challenge based on procedural inadmissibility. On appeal, the plaintiff failed to identify specific grounds for cassation or legal errors committed by the first-instance court, limiting the submission to a restatement of facts rather than addressing the statutory requirements for judicial review. Applying Articles 487, 488, and 489 of the Code of Civil Procedure, the court held that a mere expression of dissatisfaction with the outcome does not constitute valid legal reasoning, and since no public order grounds for cassation were identified or raised ex officio, the appeal was deemed procedurally defective and annulled.

Legislator-Regeste

KI-generiert

art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Judicial inspection disciplinary closure: appeal declared null for lack of motivation: The dispute concerned a challenge to an administrative resolution by the Judicial Inspection that closed a disciplinary inspection file against a judge; the appellate court had previously rejected this challenge based on procedural inadmissibility. On appeal, the plaintiff failed to identify specific grounds for cassation or legal errors committed by the first-instance court, limiting the submission to a restatement of facts rather than addressing the statutory requirements for judicial review. Applying Articles 487, 488, and 489 of the Code of Civil Procedure, the court held that a mere expression of dissatisfaction with the outcome does not constitute valid legal reasoning, and since no public order grounds for cassation were identified or raised ex officio, the appeal was deemed procedurally defective and annulled.

Schlagwörter

KI-generiert
Augenschein Nichtigkeitsgründe Disziplinarstrafe prozessleitende Verfügungen Zivilprozessordnung Revisionsgrund

Zitierte Gesetzesbestimmungen

KI-generiert
art. 248 alin. (1) C. proc. civ
Analizând, cu prioritate, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia în discuţie este întemeiată, pentru următoarele considerente:
art. 487 alin. (1) C. proc. civ
Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art.
art. 488 C. proc. civ
Astfel, deşi există formal o declaraţie de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul de lege incident - art. 488 C. proc. civ.
art. 489 alin. (3) C. proc. civ
Or, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea recursului.
art. 488 din C. proc. civ
Prin urmare, întrucât recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor impuse de dispoziţiile legale mai sus menţionate şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
art. 489 alin. (2) C. proc. civ
prin raportare la hotărârea recurată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
art. 489 alin. (2) din C. proc. civ
d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu şi va constata nul recursul declarat de reclamantul A., pentru nemotivare.
art. 402 C. proc. civ
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 01 februarie 2024.
KI-generiert

Zentrale Rechtsfragen, extrahiert von Legislator

KI-generiert
art. 486 alin. (1) lit. d)

Main ground for admitting the exception of nullity and declaring the appeal null.

art. 489 alin. (2)

Procedural basis for sanctioning the appeal as null due to lack of motivation.

Fragen Sie sich, wie dieser Entscheid auf Ihren Fall anwendbar ist?

Prüfen Sie diesen Entscheid zusammen mit Bundesrecht, kantonalen Erlassen, Kommentaren und Folgeentscheiden in Legislator AI.

Fall in Legislator öffnen →

Volltext

Şedinţa publică din data de 01 februarie 2024

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 04 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a formulat contestaţie împotriva rezoluţiei de clasare nr. 1013 din data de 30 mai 2022, emisă în dosarul 22-1394 al Direcţiei de inspecţie pentru judecători.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1800 din 14 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca inadmisibilă.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1800 din 14 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., fără să îl întemeieze în drept, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 13 decembrie 2022, intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară a invocat, în principal, nulitatea recursului pentru nemotivare şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând, cu prioritate, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia în discuţie este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care statuează că motivele de casare de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părţilor.

Astfel, deşi există formal o declaraţie de recurs, nu se indică explicit, raportat la textul de lege incident - art. 488 C. proc. civ. - care sunt motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Or, exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea recursului.

Înalta Curte constată că în declaraţia scrisă de recurs, înregistrată la dosar, recurentul-reclamant doar prezintă situaţia de fapt, fără însă să evidenţieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ şi expres prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ.

Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale şi la prezentarea circumstanţelor factuale ale cauzei, ci condiţia legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În acest context, deşi aşa cum s-a relevat mai sus, recurentul-reclamant indică sentinţa civilă pe care înţelege să o conteste, nu formulează nicio critică în susţinerea vreunuia din motivele de casare imperativ şi limitativ prevăzute de norma incidentă.

Astfel, deşi prin sentinţa recurată a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi respinsă cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă, aspectele redate de recurentul-reclamant în cererea de recurs nu au legătură cu soluţia recurată şi, implicit, cu analiza instanţei de fond care a fundamentat hotărârea pronunţată în cauză.

Înalta Curte mai reţine şi că sunt date în competenţa instanţei de control judiciar exclusiv chestiunile care ţin de legalitatea soluţiei instanţei de fond, iar în aceste condiţii, instanţa de recurs nu este îndreptăţită a reanaliza probatoriul administrat, decât în măsura în care o astfel de analiză se impune prin prisma aplicării greşite de către instanţa de fond a unor dispoziţii legale, cum ar fi regulile procedurale referitoare la modalitatea de administrare a probatoriilor sau la forţa probantă a unor asemenea mijloace administrate.

Conform art. 483 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. recursul este o cale extraordinară de atac menită să asaneze eventualele greşeli de judecată anume imputate de recurent prin prisma motivelor de casare expres şi limitativ prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ., per a contrario, aspectele de fapt şi critici în legătură cu stabilirea stării de fapt nu pot face obiectul recursului.

Înalta Curte constată că, în speţă, cererea de recurs se limitează doar la prezentarea situaţiei de fapt, fără a se formula critici raportat la conţinutul concret al hotărârii atacate şi fără a se indica care sunt normele de drept încălcate de prima instanţă, respectiv din perspectiva modului de soluţionare de către aceasta a excepţiei inadmisibilităţii, invocată în raport de lipsa procedurii prevăzute de art. 45 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

Prin urmare, întrucât recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor impuse de dispoziţiile legale mai sus menţionate şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. prin raportare la hotărârea recurată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu şi va constata nul recursul declarat de reclamantul A., pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii, invocată de intimata-pârâtă.

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1800 din 14 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, pentru nemotivare.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 01 februarie 2024.